Poezia este căsătoria realităţii cu idealul, în sufletul poetului.

 Bogdan Petriceicu Hasdeu

 

Ziua Internaţională a Poeziei este pe data de 21 martie “Ziua internaţională a poeziei” urmăreşte să susţină creaţia poetică, stabilirea unui dialog între poezie şi alte genuri ale creaţiei, editarea şi promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor.

Marcarea Zilei Mondiale a Poeziei este, de asemenea, menită să încurajeze o revenire la tradiția orală, la susținerea recitalurilor de poezie, pentru a restabili un dialog între poezie și celelalte arte, precum teatru, dans, muzică și pictură, evidențiind astfel dictonul lui Delacroix: "Nu există nicio altă artă fără poezie".

Poezia nu este o descătuşare a emoţiei, ci o fugă de emoţie; nu este expresia personalităţii, ci fuga de personalitate. Dar desigur numai cei ce au personalitate şi emoţii ştiu ce înseamnă să vrei să scapi de ele

Thomas Stearns Eliot

Sfârşit de iarnă

Vezi iarna se sfârşeşte

Dar chiar şi în amiază,

Zăpada tot sclipeşte 

Şi gerul nu-ncetează. 

Pe străzi bine-mbrăcaţi 

De frig cam toţi dansează, 

Sub gard doi cai legaţi

De ger încet nechează.

Copiii stau la vatră, 

Pustiu este prin curţi  

Nici câinii nu mai latră 

Parcă şi ei sunt muţi.

Doar soarele zâmbeşte 

Prin raze sclipitoare 

Şi-ncet el ne vesteşte 

Că iarna-ncet dispare.

Autor - Anatolie Cărbune

Mihai Eminescu

Pe 15 ianuarie 2015 se împlinesc 165 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu - poetul nepereche a cărui operă învinge timpul

     Cel mai mare scriitor român pe care l-a ivit pînă acum timpul,   Eminescu a fost o personalitate copleşitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligenţă, memorie, curiozitate intelectuală cultură de nivel european şi farmecul limbajului. Scrisul era viaţa lui: omul cel mai silitor, veşnic citind, meditînd, scriind -  poet în toată puterea cuvîntului, după cum afirma Titu Maiorescu.

E muntele cu stele-n căpătâi!

E valul care s-a-nălţat şi nu e!

E soarele ce pleacă să apuie

Ca să răsară-n ceasul lui dintâi!

Si râul, ramul, buciumul şi plânsul,

Revolta dintre piatră şi amnar,

Şi viersul unui dulce grai amar

Se varsă-nr-însul şi încep dintr-însul.

Şi-n aur viaţa de ni s-ar preface,

Noi fără el ce-am fi decât un ciot

În codrul unor freamăte sărace?

Când spunem Eminescu, spunem tot!

(Victor Tulbure)

“Festina lente” cu scriitoarea Claudia Partole

“Poezia-i picătura de cerneală în apă – e rădăcină de culoare-mprăştiată- e creştere(a) într-o altă culoare…” – Ruben B.

Melancolie,monotonie, romantism,culori...conjuctura perfectă autumnală. Inteligibil Poetul cu Poezia s-au născut în această conjuctură. Şi nu Poetul a ales poezia, ci Ea l-a ales pe Poet. Poezia s-a fecundat în creier, iar locaţia creierului este inima Poetului.Iar inima poetului cuprinde infinitul.     Iar infinitul este POEZIA, iar fără poezie nu se poate atinge răsăritul, iar ochiul nu-şi poate clăti uimirea în roua dimineţii.  De asemenea, este un testament în versuri, fără timbre fiscale, este arta de a pune în mişcare imaginaţia noastră cu ajutorul cuvintelor. Zborul libertăţii literelor potrivite-n cuvinte cu parfum îmbietor, noianul de vise nobile în care mă regăsesc şi tind să le împlinesc, lacrima florilor, surâsul zorilor, duioşenia zilelor, farmecul serilor, luceafărul nopţilor, măiestria anotimpurilor, mugurii primăverii desfăcuţi în vers, aurul verii strălucind pe foi albastre timpurii, nostalgia toamnei răsfirată-n lacrimi argintii ca frunze-n vânt, cântecul iernii-n doruri albe pe la fereşti de suflet cald.

Înâlnirea cu scriitoarea Claudia Partole i-a incântat pe copii, poezia ei s-a răsunat în toată Ciocana. Ce poate fi mai genial decât să stai cu scriitorul faţă-n faţă?!

Culorile toamnei cu scriitoarea Ada Zaporojan

E mijloc de toamnă...cu gânduri în mii de culori. Deseori toamna e asociată cu tristeţea, însă acea tristeţe a sufletului nostru e completată cu bucuria copiilor, gingăşia şi savoarea cu care ei se manifestă, plini de entuziasm, în fiecare zi, animaţi de un spirit pozitiv. Prezenţa zâmbetelor şi a glasurilor cristaline sunt o sursă de energie pentru noi, bibliotecarii.

   Şi, totuşi, vorba poetului NICIODATĂ TOAMNA N-A FOST MAI FRUMOASĂ. Întâlnirea cu poetul la uşile deschise înseamnă uneori mai mult decât un reper calendaristic în curgerea inexorabilă a timpului, mai mult decât un „crâmpei de veşnicie”. Semnificaţia lui poate depăşi imediatul, conjuncturalul, chiar dacă spiritul veacului ne îndeamnă să lăsăm sentimentalismele deoparte şi să judecăm totul raţional, la rece. Aşadar, biblioteca Maria Drăgan este pentru o nouă provocare, pentru un nou asalt al cohortelor de utilizatori, antrenând afectiv, ca şi până acum, întreaga societate.

   Astăzi, am avut ca oaspete de onoare pe scriitoarea Ada Zaporojan. Copii de la şcoala nr. 82 împreună cu doamna Irina si doamna Maia au încântat auzul şi au atins strunele sufletului romantic a încântătoarei Ada Zaporojan. S-a cântat, recitat, discutat, întrebat.....!

   A fost o frumoasă întâlnire cu miros de poezie, dor şi cu gânduri în mii de culori.