Duminica iertării: nici o supărare la inimă

     

      

     Astăzi este Duminica iertării şi împăcării, ziua ce precede întrarea în Postului Mare. Această zi este împodobită cu frumoase tradiţii şi obiceiuri pe care creştinii ortodocşi le respectă pentru a avea un post uşor, cu împliniri care să înfrîneze puterea păcatului. În această zi rudele, prietenii şi vecinii se vizitează şi îşi cer iertare unii de la alţii pentru eventualele greşeli pentru a întra cu sufletul curat în Post. Tradiţia spune că persoanele care se consideră vinovate, de o greşeală din trecut, şi îşi doresc să se împace cu cineva cu care s-au certat, îi aduce acesteia, ca semn al reconcilierii şi a dorinţei de a fi iertat: prăjituri, cozonaci, nuci şi fructe. Tot în acestă duminică tinerii căsătoriţi îi vizitează pe naşii de cununie şi le urează sănătate şi post uşor.

     Un ritual vechi este Baterea halviţei. La acest ritual vesel participă copiii şi adolescenţii. Gazda leagă o bucată de alviţă cu o sfoară şi o plimbă în faţa tinerilor organizaţi pe echipe de câte doi. Participanţii la ritual au mâinile legate la spate şi încearcă să prindă bucata de halviţă cu gura, un lucru foarte dificil.

     Altă tradiţie este Vergelul sau refenelele: după asfinţitul soarelui se organizează un program satiric: un schimb de replici şi de strigături satirice (refenele) între fetele „bătrâne” şi feciorii „tomnatici” care au rămas necăsătoriţi.

     O tradiţie deosebită este „îmblânzirea soacrelor”: nurorile prepară plăcinte cu brânză dulce şi cu stafide pe care le dăruiesc soacrelor, sperând ca în timpul Postului relaţiile lor să rămână „dulci”.

     De secole există o tradiţie primită cu bucurie de copiii din familiile sărmane. Credincioşii le oferă acestor copii şapte sticle cu lapte, care simbolizează cele şapte săptămâni de post. Tradiţia spune că acest ritual atrage sporul în familia credincioşilor generoşi.

     În unele localităţi s-a mai păstrat o veche datină a focurilor purificatoare: ăe înserat se aprind focuri pe dealurile satului. Această tradiţie semnifică purificarea atmosferei în localitatea respectivă prin alungarea forşţelor răului şi prinperpetuarea renaşterii la viaţă.

                                                                     

                                                                                 "Iertarea este începutul iubirii"

Sfintele Sărbători de Paşte!

Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine care memorează evenimentul  fundamental al creştinism,ului. Învierea lui Isus Hristos considerat Fiul lui Dumnezeu ăn religiile creştine ăn a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştelui marcheauă începutul anului ecleziastic creştin.

        Cele mai răspândit obicei creştin de Paşte este vopsirea de ouă roşii a căror prezenţă este obligatorie pe masa de Paşti, deşi în prezent se vopsesc ouă şi de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creştine, care explică de ce se înroşesc ouă de Paşte şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea au fost înroşite de sângele care picură din rănile lui Isus. Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară şi alte mâncăruri tradiţionale: pască, cozonac, miel...

        După cum ştim ouăle de Paşte făcute cu propriile mâini sînt un talisman foarte puternic pentru familie, dar şi un cadou minunat. De aceea, noi, cu participanţii clubului „Creativ” ne-am propus să facem cele mai originale cadouri celor dragi, în cea mai importantă sărbătoare a anului, adică de Paşte.