1 Aprilie - Ziua Umorului.

1 Aprilie — Ziua Păcălelilor

Supranumită şi Ziua Păcălelilor, 1 aprilie este alături de 1 iunie şi una dintre zilele preferate ale copiilor, care încearca în fiecare an sa îşi păcălească părinţii şi profesorii. Pentru cei cu simtul umorului dezvoltat şi cu un gust deosebit pentru farse, ziua de 1 aprilie este un prilej foarte bun de distracţie. Pentru cei cu mulţi "duşmani" sau prieteni glumeţi, s-ar putea sa fie mai degraba o zi în care sa nu îşi dorească să iasă din casă. După cum spunea Mark Twain, "ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului".

1 aprilie - Păcăleala internaţională

Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca fiind Ziua Păcălelilor în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Suedia, , Norvegia, Germania si Franţa. În Franţa cel care cade victima unei păcăleli este numit "poisson d'Avril" (peşte de aprilie) deoarece pe 1 aprilie în Franţa se deschide sezonul pescuitul, în Anglia este numit "noddy", iar în Scoţia acestuia i se spune "April qowk" sau "April cuckoo"(cuc de aprilie). La bulgari ziua de 1 aprilie este o adevărată sărbătoare naţională a satirei şi umorului cu centrul în oraşul Gabrovo. Un captivant festival al umorului intitulat Umorina are loc în fiecare an, de 1 aprilie, în oraşul Odesa, un vechi port la Marea Neagră, dar şi un vechi leagăn al hazului şi voii bune.
Nici noi nu suntem mai prejos decât alte popoare eurepe. Păcală şi Tândală ai noştri se trag, probabil, încă de pe timpurile Daciei lui Burebista, fiind nişte simpatici eroi folclorici, care personifică simţul fin al umorului la neamul nostru daco — roman. Pe 1 aprilie, în multe localităţi de pe ambele maluri ale Prutului şi ale Nistrului sunt organizate serate şi concursuri de satiră şi umor cu participarea scriitorilor din această tagmă selectă.

În concluzie, ziua de 1 aprilie este o sărbătoare a bunei dispoziţii şi a umorului. Glumele trebuiesc făcute cu umor, şi nu trebuie să fie primejdioase, trebuie să ne distrăm şi să ne simţim bine, nu să provocăm o zi proastă.

http://felicitari.ele.ro/1-Aprilie-Ziua-pacalelilor

Legenda Mărţişorului.

Citind definiţia din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, putem afla ca Marţişorul este un mic obiect de podoaba legat de un fir impletit – roşu cu alb – care se ofera in dar, ca semn al sosirii primaverii, mai ales femeilor şi fetelor, in ziua de 1 Martie. Tot DEX-ul ne mai spune ca “marţişor” este denumirea populara a lunii martie. Lucruri pe care, probabil, mulţi dintre voi le ştiau deja… Dar, oare, de unde vine numele de “marţişor”? Cine a inventat cuvantul şi ce semnifica la vremea aceea? De ce se poarta marţişorul?

Povestea marţişorului începe acum mai bine de 2000 de ani, pe vremea dacilor şi a romanilor. Tradiţia spune ca stramoşii noştri purtau monede gaurite, atarnate de un fir impletit – colorat in alb si negru. Banuţii erau de aur, argint sau metal obişnuit, indicand cât de bogata sau de saraca era persoana care ii purta. Albul insemna revenirea la viaţă a naturii si caldura verii, in timp ce negrul semnifica frigul iernii. Aceste marţişoare erau purtate la incheietura mâinii sau prinse in piept cu un ac, iar fetele credeau despre ele ca le vor aduce noroc, frumuseţe si le vor feri de razele arzatoare ale soarelui verii. Când copacii infloreau, femeile agaţau firul de o ramura, iar cu moneda respectiva cumpărau caş, pentru ca tot restul anului pielea lor sa fie albă si moale. În timp, rolul de talisman sau obiect purtator de noroc al marţişorului s-a transformat în simbol al iubirii. În acelaşi timp, şi firul negru a devenit roşu.
Întorcându-ne şi mai mult in timp, amintim ca săpăturile arheologice au scos la iveala marţişoare cu o vechime de peste 8000 de ani! Sub forma unor pietricele de râu, vopsite in alb si roşu, ele erau înşirate pe aţa şi se purtau la gât. Culoarea roşie era data de foc, sânge şi soare – însemnând naşterea şi viaţa, adica femeia. Iar albul era limpezimea apelor, culoarea norilor, zapada rece şi pura – semnificând înţelepciunea barbatului. Împletirea şnurului arată legatura inseparabila dintre cele doua elemente ale vieţii.
Tradiţia bănuţului este legată, de asemenea, de Legenda Babei Dochia, pastoriţa cu cele şapte cojoace, transformată într-o stânca. Se spune că Dochia a găsit într-o zi o monedă, a găurit-o, a legat-o de un şnur din fire de lană – albe şi negre – împletite, purtând-o la gât in semn de noroc.
Despre marţişor există, insă, multe alte poveşti şi legende. Una dintre ele vorbeşte chiar despre fabricarea mărţişorului, activitate care este “la modă” în zilele noastre, în apropierea zilei de 1 Martie. “A fost odata un om sărac, care confecţiona tot felul de lucruri pentru păpuşi: fundiţe, şnuruleţe si hăinuţe. Apoi le vindea in piaţă. Într-o zi, văzând că i s-au terminat materialele, omul a cautat prin casa saracacioasa, si tot ce a mai găsit au fost doua suluri de aţa alba şi roşie. Neştiind ce sa faca din ele, le rupse si le impleti… Era foarte mândru de ceea ce crease. Apoi, facu un mic tablou, de care prinse şnuruleţul. Si s-a gândit: «Cum să denumesc acest obiect? A, gata, stiu! O sa-i spun Mărţişor, deoarece suntem în luna lui martie şi chiar în prima zi. Aceste mărţişoare vor fi dăruite de către barbaţi femeilor, drept cadou!». Şi asa s-a dus vestea despre omul sărac, cel care a inventat acest simbol al primăverii.”
Dar, dintre toate legendele, poate cea mai interesantă şi mai frumoasă este povestea băiatului cel voinic care s-a luptat cu zmeul, legenda care s-a născut din basmele româneşti şi işi are originea tot în timpul stramoşilor noştri – dacii si romanii.

„Mai adîncă decît marea doar femeia poate fi”

Moderator 1.Mai frumoasă ca femeia,
Ca Madona Dumnezeea,
Ca Ileana Cosînzeana;
Ca Maria şi ca Ana,
Doar femeia poate fi.
Moderator 2.Mai aleasă decît floarea,
Mai adîncă decît marea,
Mai deşteaptă ca povaţa,
Şi mai tînără ca viaţa
Doar femeia poatefi.
Moderator 3. Cît de frumos e să te odihneşti în apa mării, să descoperi tainele adîncurilor ei, să-ţi purifici sufletul, ascultînd mişcarea valurilor, cît de profundă şi limpede e marea, atît de misterios şi enigmatic e Sufletul de fmeie.
Moderator 4. Sufletul de fmeie rămîne a fi pentru celelallte suflete o lume ascunsă, o lume, care are o parte vizibilă numită corp.
Moderator 5. dacă sufletul femeii se pierde, în mod inevitabil îşi pierde sensul şi lumea, pentru că femeia este liantul care ţine lumea la un loc.
Moderator 1. Recital „Cuvîntul mama”
Pruncii îl zuruie,
Bătrînii îl visează,
Bolnavii îl şoptesc,
Munţii îl gîndesc,
Fricoşii îl strigă,
Orfanii îl lacrimă,
Răniţii îl cheamă,
Iar ceilalţi îl iută.
O, mamă! O, mamă!
Moderator 2. Nu ştim să o apreciem cînd o avem în preajmă, iar cînd e departe sau, pur şi simplu, a plecat în lumea umbrelor, gîndul o caută în permanenţă...
Moderator 3. Măreţia femeii rămîne a fi necunoscută de către cei din jur, precum marea care nu va fi descoperită în totalitate niciodată.
Femeia e zîmbet, e înger, e duh, e aer şi apă, e pămînt, e viaţă...( toţi moderatorii spun cîte un calificativ)
Moderator 4. Recital „Mama”
Palma ta ne-a mîngîiat,
Vorba ta ne-a legănat,
Am crescut cu alţi copii de-o seamă
Lîngă pomul cel rotat,
Lîngă spicul cel bogat,
Lîngă pragul casei noastre, mamă.
Moderator 5. Cea mai veche carte din lume este o mamă,
Cea mai frumoasă carte din lume este o mamă.
Moderator 1. Nu cunosc o politică mai dreaptă ca cea a unei inimi de mamă.
Moderator 2. Casa din care a plecat mama seamănă cu o biserică prădată.
Moderator 3. Ziua de 8 martie este un prilej în plus de a rosti cuvinte de stimă, de dragoste şi apreciere la adresa scumpelor noastre bibliotecare.
Moderator 4. Dumneavoastră, scumpele noastre doamne, întruchipaţi tot ce aveţi mai bun de la Dumnezeu – căldura inimii şi a sufletului, sinceritatea gîndurilor, înţelepciunea vieţii, fidelitatea şi dragostea fierbinte.
E ziua ta, stimate doamnă,
Un vis de vară printre fulgi de nea
Ţi-am desenat cu mîna mea o fragă,
Aş vrea să-ţi spun cît semeni tu cu ea.
Obrajii tăi cei roşi zîmbesc dulce
Şi ochii tăi cei verzi viu scînteiază
De bucuria mare ce-ţi aduce
Privirea noastră – atentă, mintea trează.
Vei înţelege din desen, ce dragă
Îmi eşti şi îmi vei fi cît voi trăi.
Cu mîna mea ţi-am desenat o fragă
Să ştii că te iubesc, aşa să ştii!
Moderator 5. Femeia este centru universului! Întreaga lume se ţine de umerii ei fragili, dar minunaţi.
Moderator 1. Chipul ei luminos şi divin ne însoţeşte mereu şi pretudindeni, ca o icoană din casa părintească.
Moderator 2. Glasul ei poate fi ca un cîntec de privighetoare în dimineţile cu iarbă înecată în rouă sau ca o lance dureroasă, înfiptă în creierii obosiţi ai bărbatului.
Moderator 3. Mamă, sufletul tău blînd, vocea ta dulce ne readuce de peste timp, ne îngenunchează în faţa mîinilor tale truditoare şi a privirii obosite.
Moderator 4. Doamne! Dă-mi puterea Ta, Doamne s-o înveşnicesc în cuvinte pe această eternă fiinţă – MAMA.
Moderator 5. Dă-mi lumina Ta, Doamne, să-i înseninez sufletul în aceste vremuri crude şi grele.
Moderator 1. Dă-mi lumina Ta, Domne, s-o fac să nu plîngă şi să-i stropesc făptura ei cu dulceaţa primăverii.
Moderator 2. Dă-mi petere să-i răsădesc pe buzele arse de vînt zîmbetul veşniciei.
Moderator 3. Poate nu întîmplător ziua femeii se sărbătoreşte pe 8 martie. Dumnezeu în şapte zile a creat lumea, iar cea de-a opta zi a dedicat-o femeii. Ea este stăpîna vieţiişi MAMĂ. Ce poate fi mai dulce ca ea?
Moderator 4. Mama – buzele ei sunt mai dulci ca mierea, vorba ei – mai caldă ca pîinea, ochii ei – mai adînci ca marea. Mama este cea mai scumpă şi sacră fiinţă de pe lume.
Moderator 5. Femeia face lumea. Ea este adevărata suverană: totul nu se face decît prin ea şi pentru ea.
Moderator 1. O femeie frumoasă place ochilor, o femeie bună place inimii, una este o bijuterie, cealaltă este o comoară.
Moderator 2. E mai lesne să ei o cetate cu asalt, decît să cucereşti inima unei femei. Cine crede că a cîştigat o femeie pe neaşteptate, acela a posedat numai trupul, dar nu şi iubirea ei.
Moderator 3. Femeia cultivă devotament şi jertfă, naşte viaţă, ea este puterea depăşirii, puritatea şi îndemnul la frumuseţe.
Moderator 4. Frumuseţea femeii este un adevărat farmec, care ne aduce bucuria de a trăi. Frumuseţea fără gingăşie, fără fineţe sufletească, fără un fundal permenent de poezie şi în sfîrşit, fără eleganţă în întreg modul său de comportare, rămîne rece şi neexpresivă.
Moderator 5. Pentru o femeie frumuseţea pe care o exprimă, de fapt, tot ceea ce este ea, iar cel mai frumos diamant pe care îl poartă este ea însăşi.
Recital „Cea mai scumpă”
Spune-mi care mamă-anume
Cea mai scumpă e pe lume
Puii toţi au zis de păsări,
Zarzării au zis de zarzări,
Peştişorii de peştioaică,
Ursuleţii de ursoaică,
Tigrişorii de tigroaică,
Mînjii toţi au zis de iepe,
Firul cepei-a zia de cepe,
Cucii toţi au zis de cucă
Toţi pisoii – de pisică,
Iar eu – de-a mea mămică.
Orice mamă e anume
Cea mai scumpă de pe lume.
Moderator 1. Dragile noastre mame, bunicuţe, surioare
Vă urăm din suflet căldură şi lumină
Viaţă fără griji şi luminoasă ca vara
Miros îmbătotor de flori,
Dragoste, cadouri şi cuvinte dulci.
(în scenariu dat au fost utilizate versuri de Gr.Vieru, D.Matcovschi şi Nichita Stănescu)