“Poezia-i picătura de cerneală în apă – e
rădăcină de culoare-mprăştiată- e creştere(a) într-o altă culoare…” – Ruben B.
Melancolie,monotonie, romantism,culori...conjuctura perfectă autumnală. Inteligibil Poetul cu Poezia s-au născut în această conjuctură. Şi nu Poetul a ales poezia, ci Ea l-a ales pe Poet. Poezia s-a fecundat în creier, iar locaţia creierului este inima Poetului.Iar inima poetului cuprinde infinitul. Iar infinitul este POEZIA, iar fără poezie nu se poate atinge răsăritul, iar ochiul nu-şi poate clăti uimirea în roua dimineţii. De asemenea, este un testament în versuri, fără timbre fiscale, este arta de a pune în mişcare imaginaţia noastră cu ajutorul cuvintelor. Zborul libertăţii literelor potrivite-n cuvinte cu parfum îmbietor, noianul de vise nobile în care mă regăsesc şi tind să le împlinesc, lacrima florilor, surâsul zorilor, duioşenia zilelor, farmecul serilor, luceafărul nopţilor, măiestria anotimpurilor, mugurii primăverii desfăcuţi în vers, aurul verii strălucind pe foi albastre timpurii, nostalgia toamnei răsfirată-n lacrimi argintii ca frunze-n vânt, cântecul iernii-n doruri albe pe la fereşti de suflet cald.
Înâlnirea
cu scriitoarea Claudia Partole i-a incântat pe copii, poezia ei s-a răsunat în
toată Ciocana. Ce poate fi mai genial decât să stai cu scriitorul faţă-n faţă?!


