"Limba noastră - 

               tezaurul cel mai de preţ"

" A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.” ( Nichita Stanescu )

 De peste două decenii vorbim în limba pe care ne-au lăsat-o strămoşii şi demonstrăm lumii întregi că ţara noastră are viitor. Nici un popor nu are o astefel de sărbătoare – Ziua Limbii. Sărbătoarea a început să fie celebrată în 1990 (la un an de la evenimentul istoric), sub numele de “Limba noastră cea română” sau “Ziua limbii române”. În 1994, guvernul agrarian a decis schimbarea denumirii imiţiale a sărbătorii în “Limba noastră” , modificare determinată de prevederile art. 13 din Constituţia Moldovei, care proclamă că “limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, cu alphabet latin”, fiind astfel eliminată recunoaşterea identităţii acesteia cu limba română…

În 2004, Parlamentul a decis comasarea sărbătorii cu Ziua Independenţe, comasare care nu a mai avut loc. Astăzi sărbătoarea şi-a recăpătat numele de Ziua Limbii Române. Limba nostră este tezaurul cel mai de preţ pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită să fie păstrat cu sfinţenie de generaţiile ce-l primesc. Respectul faţă de limba ţării înseamnă nivelul intelectual al demnităţii umane şi naţionale. De aceea este de datoria noastră să ne cinstim limba şi neamul, demonstrîndu-ne, verticalitatea şi patriotismul.

Precum fiecare popor se mîndreşte cu valorile şi cultura sa, ne mîndrim şi noi, moldovenii cu limba cinstită şi glorificată de marii poieţi  Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri,  Alexei Mateevici,  GrigoreVieru,  Petru Hadîrcă şi alţii.  Ne mîndrim cu graiul nostru, cu bogăţia şi comoara neamului ce a fost lăsată de strămoşi . Viaţa ne îndeamnă „ SALVAŢI-VĂ PRIN LIMBĂ ŞI PRIN CARTE”. Pentru întreaga comunitate sărbătoarea naţională” Limba Noastră” este un motiv de bucurie, de mare izbîndă. Limba este o dimensiune importantă a identităţii unui popor alături de simboluri, trecutul istoric şi cultural . Limba stă la fundamentul unei culturi, aşa cum credinţa stă la fundamentul unui sfînt.  Pe ea se clădesc valorile unui neam. Limba este caracteristica unui popor. Sufletul lui. Poporul este limba. Limba este poporul. Nu există Patrie în afara limbii.  Nici ţară. Nici stat. Nici Independenţă. Nici libertate. Nu există cultură, civilizaţie, istorie, literatură şi ştiinţă fără limbă. Să ne mîndrim că avem o limbă atît de frumoasă, medioasă şi dulce! E limba noastră de acasă, prin care ne facem cunoscuţi în lume.

 Limba noastră cea română

 de Grigore Vieru

Sărut vatra și-al ei nume

Care veșnic ne adună,

Vatra ce-a născut pe lume

Limba noastră cea română.

Cânt al Patriei ființă

Și-a ei rodnică țărână

Ce-a născut în suferință

Limba noastră cea română.

Pre pământ străvechi și magic

Numai dânsa ni-i stăpână:

Limba neamului meu dacic,

Limba noastră cea română.